De cateva zile nu am prea intrat prin bucatarie, pe blog, sau pe facebook. Motivul este minunat, dar inca nu vi-l pot destainui. Curand… :) Intre timp, m-am rasfatat cu cirese. Le ador! Uneori si cu visine, dar in aceasta primavara, ciresele au castigat teren. Inexplicabil, pentru ca eu eram cel mai mare fan visine :) Rontaim cirese in fiecare zi. Ma tot gandeam sa pregatesc un desert pentru provocarea lunii iunie, insa nu ma lasa inima sa le coc, sa le pun in prajituri. Imi plac ciresele carnoase, frumoase, rosii, proaspete. Intr-una din zile, fiind o Happy vegan day, incercam sa pregatesc un cozonac cu nuca raw vegan pe care l-am gasit pe un site. Discutiile si comentariile despre cantitatea de miere si desertul prea dulce rezultat imi cam taiasera elanul, dar caju era deja macinat. Trebuia sa pregatesc ceva. Prin urmare, am amestecat caju, mac macinat, fleur d’oranger, putina esenta de vanilie si sirop de artar si am obtinut o pasta delicioasa, gata pentru…mancat. Langa mine, apare pustiul meu mic, cu cirese la urechi si in manute, imbujorat si fericit, pregatit de giugiuleli si pupici. Hmmmm, cirese… Fara avertisment, micutul meu a dat iama in crema de caju, incantat de gust si hotarat sa nu o imparta cu nimeni… „Ce-ar fi sa ne jucam in bucatarie?” intreb eu. „Ce sa ne jucam?” `”Sa pregatim niste cookies sau bombonele.” Si a inceput joaca. Joaca de-a raw :) Am luat fiecare cate o cireasa, i-am scos samburele, am imbracat-o in pasta de caju si am pus-o pe farfuriuta. Intre timp a intrat in joc si baiatul meu mai mare. Super distractie! Lucram noi cu drag si spor, dar cand ma uit pe farfurie, nu erau bombonici. Le mancau la fel de repede pe cat le faceam. Unde mai pui ca aparuse si tati. Atac la bomboane :) Noroc ca sunt foarte satioase si am reusit sa salvez 3 pentru foto :)
Uite asa, am un desert delicios, super simplu ultra rapid si foarte sanatos, pentru Provocarea Dulce Romanie gazduita in luna iunie de Dulcegarii Culinare. Proiectul a fost initiat de Mihaela, ingredientul ales fiind dovleacul, apoi dus mai departe in Noiembrie de Furnicuta Boscodina – nuci si usturoi. A urmat in Decembrie: Alison – peste si fructe de mare; in Ianuarie: Alina – rucola si ciuperci; in Februarie: Mihaela – ciocolata, in Martie: Carmen – cafea si vin; in Aprilie: Mimmi – miere si miel; in Mai: Alina – dulce de leche si sparanghel. De aceasta data ingredientele minunat alese sunt ciresele si menta.Va invit sa vizitati blogul Ducegarii Culinare la sfarsitul lunii pentru a vedea cu ce retete minunate pe baza de menta sau cirese (sau amandoua) s-au jucat blogerii culinari pentru provocarea lunii iunie. O zi frumoasa!
200 g caju fin macinat (transformat in faina)
4-5 linguri sirop de artar
1 lgt apa de fleur d’oranger
1/2 lgt esenta de vanilie
3 lg mac macinat
cirese
Amestecam bine faina de caju, siropul de artar, apa de fleur d’oranger, esenta de vanilie si macul. Amestecul trebuie sa aibe un aspect cat mai omogen si consistenta unei pasta dense. Luam o cireasa si o „imbracam” in aluat de caju.
Gata! Simplu si sanatos, fara cuptor, cu toata aroma cireselor proaspete :)
bine ca nu te-ai descurajat :).pana la urma cat de dulce a fost cu 4-5 linguri de sirop? este la fel de dulce ca mierea?iti raspunsesem la ultimul comentariu si-ti spusesem ca proportiile erau cam aceleasi cu reteta originala :)
Acum am vazut si raspunsul tau. Sincer, sincer, eu am o problema cu mierea. Mi se pare extrem de dulce si gustul imi da o senzatie de lesin :) Copiii si sotul meu, in schimb, devoreaza miere in fiecare zi, cu o pasiune care ma „imbolnaveste” :)
Cu sirop de artar a fost OK. In plus, am „sarit” peste mierea din umplutura :) Oricum, mai mult de 1 sau 2 cookies nu am putut manca, pentru ca sunt extrem de satioase. Copiii nu au fost de acord cu mine in aceasta privinta :)
Interesanta pasta de caju. Imi place.
O zi frumoasa, Andreea!
sa stii ca nici mie nu prea imi place cea poliflora.parca e prea aromata si dulce.cea de salcam insa e perfecta pentru mine.
asa e, pasta asta e foarte satioasa si asta nu e rau deloc :).o zi frumoasa si tie!
Cat de minunat arata ! acu m-am prins si eu mai bine ce inseamna raw… adica raw de bun ! ;)) Ador siropul de artar… chiar saptamana trecuta mi-am mai cumparat o sticluta, ca mi se terminasera proviziile pentru porcul imbalsamat in artar ;))) Acum stiu ce pot sa mai fac cu el ;)) Cred ca sunt grozave !! Multumesc tare mult pentru participare. Pupici si o saptamana faina!
O idee geniala !! Oare am timp sa ma adun si eu si sa ma gandesc la ceva pt provocare?.. :) Sper ca da. :) Pupici ! Mi-a fost dor sa-ti citesc postarile. <3
Draga mea,
Noroc ca am avut „inspiratia” raw, ca tu ai pregatit atatea minunatii cu cirese si menta, incat este foarte greu sa participe omul cu ceva spectaculos la provocare :) Te pup! xoxo
Bine ai revenit pe blog! Ti-am dus dorul :) Am vazut reteta de focaccia de zeci de ori :)
Pupici xoxo
Ce imi plac bilutele acestea :) pasta de caju e extrem de interesanta, sunt curioasa daca imi va placea gustul, am vreo 2 kg de cashews si ma gandesc sa fac ceva cu ele :) O saptamana splendida! XoXo
E foarte versatila pasta de caju. Poti sa faci tot felul de cookies sau chiar sa o folosesti ca baza pentru tarta :) Sa vedem ce devine caju-ul tau :) Sunt curioasa… Te pup! xoxo
O sa te rog mult sa-mi trimiti o poza pe mail.. Pregatesc postarea si voi fi nevoita sa ‘fur’ una de pe site.. daca nu-mi trimiti ;)) Pupici
Ups, am uitat :) Trimit acum. Pupici xoxo
Deli
incearca pasta asta de caju, cu mai mult mac…..mult mai mult mac langa o gutuie coapta sau langa o felie de dovleac copt…;)
Super idee, Lidians. Chiar voi incerca :)