Ador Ierusalimul! Un oras cu o energie incredibila. Alb, magic. Loc sfant pentru cele 3 mari religii abrahamice (crestini, evrei, musulmani), fiecare coltisor din orasul vechi este incarcat de istorie, religie si putere. Plimbarea noastra prin Ierusalim incepe cu Muntele Maslinilor. De aici ti se deschide (panoramic) in fata ochilor un Ierusalim impunator, in toata splendoarea sa: Zidul Plangerii, Domul Stancii, Biserica Invierii (cunoscuta si ca Biserica Mormantului Domnului), dar si minunata biserica rusa Sfanta Magdalena, poarta Zion, zidurile vechi ale orasului, santiere arheologice nesfarsite…
Pasii grabiti ne poarta in jos pe munte, pe un drum abrupt, trecand pe langa cimitirul evreiesc, apoi pe langa cel musulman, pe langa biserica rusa Sfanta Magdalena, pana ajungem la Ghetsimani, gradina in care a fost tradat Hristos. Impresionanti maslinii batrani de sute de ani. Impresionanta Pestera Tradarii.
Peste drum, Biserica Mormantului Maicii Domnului. Sapata parca in stanca, aceasta biserica este deosebita. Cobori numeroase trepte din piatra. Tavanul este iluminat usor si cald de sute de candele. Treptele sunt pline de lumanari aprinse. Oamenii se roaga si canta… O atmosfera halucinanta, in care te simti luat pe sus de credinta celor din jurul tau si este imposibil sa nu fii impresionat.
Iesind din Biserica Mormantului Maicii Domnului, vezi Golden Gate, poarta prin care a intrat Hristos in Ierusalim in Duminica Floriilor. Simbolic sau nu, pe la 1500 turcii au zidit poarta… Urci anevoie muntele si te indrepti spre Poarta Zion.
Pe Muntele Zion poti vizita mormantul regelui David, Hagia benedictina, foisorul in care a avut loc Cina cea de taina, sinagoga sefardica. Prin poarta Zion intri in cartierul armenesc, apoi in cel evreiesc. Pe drumuri inguste, pietruite si aglomerate ajungi la Cardo – Via romana – strada antica romana ce traversa orasul vechi de la Nord la Sud, scoasa la lumina de arheologi.
Intr-o piata, tinerii canta la chitara, soldatii cu pustile pe umar mananca un sandwich, copii se joaca razand. Totul este calm si vulcanic in acelasi timp. Soldatii acestia cu arme pe umeri, cu veste antiglont, iti aduc permanent aminte de o senzatie de teama pe care tinzi sa o uiti. Nu te simti in pericol, dar ti se aduce aminte constant, prin prezenta soldatilor, ca stai pe un butoi cu pulbere.
Trecand pe langa ruine ale zidului vechi al Ierusalimului, te indrepti incet catre Zidul Plangerii, locul cel mai sacru pentru evrei. Dintr-o data se deschide calea. Un zid impresionant, masiv… In spatele sau straluceste Domul Stancii, auriu. Cobori treptele si ajungi la un punct de control. Sunt verificate bagajele, lichidele, metalele… Simti o usoara stare de nervozitate, insa te obisnuiesti. Un pas in plus pentru siguranta ta.
Zidul Plangerii este ultima ramasita a templului lui Herod. Construit pe locul maretului Templu al lui Solomon, Templul lui Herod a fost distrus de romani la ordinul imparatului Titus…. Cate legende sunt legate de marile comori ale templului, ce au luat calea Romei, pentru a disparea apoi pentru eternitate: chivotul legamantului, menorah…
Langa Zidul Plangerii se roaga credinciosii evrei. Multi sunt evrei ortodoxi, barbati cu palarii negre si perciuni lungi, inelati, femei cu caciuli groase pe cap, indiferent cat este de cald, rugandu-se, plangand, atingand zidul de sute de ori.
Legenda spune ca daca-ti pui o dorinta pe un biletel si-l introduci in rosturile din Zidul Sfant, dorinta ti se indeplineste. Mare prilej de bucurie pentru copii!!! Ghici ce si-a dorit micutul meu : „Vreau sa fiu supererou!”
Moscheea Al Aqusa, Domul Stancii, al treilea loc sfant pentru musulmani dupa Mecca si Medina, este o pata de culoare in marea de cladiri albe a Ierusalimului. Se spune ca aceasta moschee a fost construita, pana la un moment dat, pe ascuns, fiind aruncate la groapa de gunoi nenumarate camioane incarcate cu vestigii arheologice. Oriunde sapi in Ierusalim, gasesti comori. Se mai spune ca aici ar fi fost adus pamant sfant tocmai de la Mecca si Medina. In moschee se afla o stanca uriasa de pe care Profetul s-a inaltat la cer.
Stradutele din cartierul arabesc sunt pline de comercianti musulmani care vand de toate, narghilele, suveniruri, sucuri, baclavale, kebab, cafea arabeasca. Din loc in loc intalnesti case impodobite festiv; aici locuiesc Hajji, credinciosi musulmani care au facut peregrinajul la Mecca.
Urmand Via Dolorosa, cele 14 puncte care au marcat Drumul Patimilor, ajungi la Biserica Invierii. Locurile sfinte crestine te introduc intr-o stare de calm pe care nu ti-o poti explica. Atunci cand am intrat prima data in biserica sfanta, tot locul rasuna de cantece religioase in romana. Ireal sentiment…
In Biserica Invierii se afla mormantul lui Hristos, Golgota, Piatra Ungerii, Capela biciuirii si a Cununei de Spini, Capela aflarii Sfintei Cruci, locul inmormantarii craniului lui Adam, Capela Sfintei Elena, Stalpul Biciuirii, Paraclisul Plangerii. Trei biserici impart dreptul suprem asupra edificiului: Biserica Ortodoxa Greceasca, Ordinul Franciscan si Patriarhia Armeana, coptii si sirienii avand drept de rugaciune. Mormantul Domnului se afla in Rotonda, incadrat de un baldachin placat in marmura. Pentru a intra, astepti indelung la rand. Intra numai 5-6 oameni, smeriti, cu capul plecat, ingenuncheaza, isi sfintesc putinele bunuri pe care le au cu ei, plang, se roaga… Nu poti zabovi cat doresti… Dupa 1-2 minute esti atentionat ca trebuie sa le faci loc si celorlalti… Un alt grup de 5-6 oameni, alte lacrimi… Putini oameni am vazut care sa iasa de la mormantul sfant fara lacrimi in ochi…
Langa intrarea principala, in dreapta, se afla o biserica foarte mica si umila: biserica etiopienilor crestini, Deir-Es-Sultan. Ii vezi rugandu-se, sprijiniti in bastoanele lor lungi, coborati parca dintr-un film.
Atat de multe mai sunt de povestit… Prea multe pentru un singur post… Poarta Jaffa… Turnul lui David… Bisericile catolice… Tunelurile de sub Zidul de Vest, santier arheologic deschis de curand, adevarata incursiune in istoria Israelului…Trecerea in Palestina pentru a vedea Betleemul…
Pe stradutele inguste din Ierusalimul vechi sunt nenumarate magazine de mirodenii, covoare, vechituri, haine, suveniruri, icoane, etc. Ma topesc dupa aroma de Me Zahir/apa de fleur d’oranger, perfecta pentru cea mai fina si delicioasa patiserie, cea marocana. Miros de spices… Cardamon, chimen, coriandru, sumac, dar si alte minunatii cu arome hipnotizante:
– Baharat: amestec de mirodenii folosit in bucataria siriana, libaneza si irakiana; contine piper negru, paprika, chimen, coriandru, cuisoare, nucsoara, scortisoara si cardamon. Delicios cu peste, carne, orez si legume
– Chermoula: amestec de mirodenii tipic marocan, sub forma de pasta; contine ardei iute, usturoi, ceapa, suc de lamaie, chimen, coriandru, ghimbir, paprika, patrunjel sau busuioc proaspat, piper negru. Se foloseste la peste sau legume.
– Filfel Chuma: sos iute, intalnit in preparatele evreilor libieni; contine ardei iute si dulce uscat, usturoi, caraway, chimen, suc de lamaie si sare. Ideal pentru carne, peste, legume sau faimoasa shakshuka.
– Zhug: condiment yemenit pe baza de ardei iute, coriandru verde, usturoi si mirodenii. Extrem de iute, dar aromat in acelasi timp.
– Hawaij: condiment yemenit utilizat fie pentru supa sau cafea (sunt 2 variante diferite); contine caraway, cuisoare, nucsoara, sofron, coriandru, pulbere de ceapa, uneori chiar mai multe arome.
– Za’ater: tipic pentru Orientul Mijlociu, amestec de oregano salbatic, sare, seminte de susan, chimen si fenicul. Uneori oregano salbatic este inlocuit cu cimbru.
Za’ater se serveste cu hummus, labane, salate, dar mie-mi place la nebunie cu Jerusalem Bagel. Cel mai bun snack pentru a colinda strazile fara sa te opresti: Jerusalem bagel, un fel de corn cu mult susan, servit cu un pliculet de za’ater… Jerusalem bagel
Cafenele mici, simple sunt la tot pasul. Ador aroma de cafea cu cardamon, dar imi place si cafeaua yemenita, cu hawaij. Atat de mult mi-a placut cafeaua arabeasca, incat am cautat reteta perfecta, am gasit-o si am „uitat” de espresso :)
Cum sa pregatesti cafeaua arabeasca perfecta? Fierbi 1 cana de apa (si zahar, daca vrei) intr-un ibric mic, il iei de pe foc, adaugi 1 lingura cafea foarte fina si 1/2 lingurita cardamon pulbere sau 2 boabe de cardamon, pui din nou ibricul pe foc; in momentul in care cafeaua face spuma, iei ibricul de pe foc, torni cafeaua in cana si-o lasi la „odihna” cateva minute. Nu se amesteca, pentru ca se serveste cu spuma deasupra. Nu adaugati lapte in cafeaua arabeasca. Secret: de la un localnic am aflat ca daca fierbi cafeaua de mai multe ori (pana la 7), este si mai buna. Asa este.
O alta delicatesa a strazii: sucul proaspat de rodie. Delicatesa pentru noi, suc sanatos si normal pentru localnici. Trebuie incercat, mai ales in zilele foarte calduroase. Dulce si acrisor in acelasi timp, a avut un efect „miraculos” , salvandu-ma de o hipocalcemie rebela.
Desi planificasem sa mergem la un restaurant cool, nu am mai rezistat aromelor si am mancat street style falafel, o mancare a strazii tipica Orientului Mijlociu. Delicioasa!!! Falafel este un fel de chiftea din naut sau fasole fava, care traditional se serveste la mezze, alaturi de hummus, salata de vinete arabeasca, labneh, etc. Street style: se ia o pita calda, fresh from the oven si se umple cu salate de tot felul, iinclusiv fatoush si tabouleh, muraturi, falafel, hummus si muuuuult tahini… Unii comercianti pluseaza si adauga pui/vita/miel ca la shawarma. O nebunie!
Ierusalimul este faimos pentru restaurantele sale, insa dupa forfota si revelatiile acestui oras, dupa Jerusalem bagel, street style falafel, aroma de fleur d’oranger si mirodenii, am simtit nevoia sa ne retragem in Tel Aviv sau relaxanta Hertzliya. Planuri de viitor: sa petrecem si cateva nopti in Ierusalim, nu doar zile :) Sa mergem la restaurantele atat de laudate, sa vizitam muzeele impresionante, galeriile de arta, sa simtim linistea, tulburarea, durerea orasului sfant.
Mi-e dor …
…
P.S. A doua zi dupa vizita noastra in Ierusalim, am avut un soc. Baiatul meu mai mare m-a chemat sa-mi arate ca „sunt probleme unde am fost noi ieri”. „Fii serios”, i-am raspuns eu. „Te uiti la vreun documentar”. M-a „tras” in fata televizorului. Intr-adevar, locul care cu o zi inainte a fost atat de calm si evlavios, acum era tensionat, sticle si pietre aruncate, soldati care interveneau… Doamne…
intradevar ierusalimul este un oras sfant!
Doamne ajuta!
Un reportaj extraordinar! Ador impresiile de calatorie si sunt cu atat mai incitante cu cat gasesti similitudini. In Ierusalim inca nu am ajuns, desi de mult imi doresc,(am asteptat sa mergem cu cineva care sa cunoasca locurile si sa ajungem si in cele mai putin turistice)….dar si noi bem cafea cu cardamon, mai ales dupa- amiaza, cu mare placere!
Sunt incantata ca ti-a placut! Noua ne place foarte mult Israelul…Fiecare oras si satuc iti ofera ceva diferit, special…
Intr-adevar, este bine sa mergi cu cineva care stie locurile speciale. Din fericire, hotelurile mari organizeaza excursii private cu ghid si acesta iti arata ce este mai important, dar se pliaza dupa ce-ti place tie… Asa am ajuns in Palestina, desi nu era planificat. „Nu vreti sa mergeti si la Betleem?” „Am vrea, dar cum trecem in Palestina?” Ghidul a dat 1 telefon, ne-a dus la „granita/zid”, ne-a preluat alta masina, am vizitat Biserica Nasterii Domnului si ne-am intors… Colaborare intre popoare :)
Ador cafeaua cu cardamon! Ma bucur tare mult ca va place si voua :)
Foarte frumos reportajul. Si noi am avut o excursie de neuitat, dar in grup. Mi-a placut si Betleemul, si Ierihonul. Acolo este o comunitate romaneasca destul de mare, au si biserica lor. Mi-au placut pozele :0
Ma bucur ca ti-a placut :)
In Betleem am fost si m-a impresionat. Urmeaza …
O seara buna